Constituția Filipinelor garantează libertatea de exprimare, gândire și participare a cetățenilor. Aceste drepturi sunt, de asemenea, asigurate prin acceptarea de către țară a Pactului Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, care urmărește să protejeze drepturile civile și politice, inclusiv libertatea de exprimare și informare.
Ne putem exprima ideile și opiniile prin vorbire, în scris sau prin artă, printre altele. Totuși, reprimăm acest drept atunci când nu susținem utilizarea continuă și dezvoltarea limbilor indigene.
Mecanismul Expert al Națiunilor Unite pentru Drepturile Popoarelor Indigene a subliniat că: „A putea comunica în propria limbă este fundamental pentru demnitatea umană și libertatea de exprimare.”
Fără abilitatea de a ne exprima sau când utilizarea limbii proprii devine limitată, dreptul de a revendica cele mai fundamentale drepturi ale unui individ—cum ar fi hrana, apa, adăpostul, un mediu sănătos, educația, locul de muncă—este, de asemenea, suprimat.
Pentru popoarele noastre indigene, acest lucru devine și mai crucial, deoarece afectează și celelalte drepturi pentru care au luptat, cum ar fi libertatea de discriminare, dreptul la oportunități și tratament egal, dreptul la autodeterminare, printre altele.
În acest context, Adunarea Generală a ONU a declarat perioada 2022-2032 ca fiind Deceniul Internațional al Limbilor Indigene (IDIL). Scopul său este „să nu lăsăm pe nimeni în urmă și pe nimeni exclus” și este aliniat la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
În prezentarea Planului Global de Acțiune al IDIL, UNESCO a subliniat că: „Dreptul de a alege liber și neîngrădit utilizarea limbii, exprimarea și opinia, precum și autodeterminarea și angajarea activă în viața publică, fără teama de discriminare, reprezintă o condiție prealabilă pentru incluziune și egalitate, ca elemente cheie în crearea unor societăți deschise și participative.”
Planul Global de Acțiune urmărește să lărgească sfera de utilizare funcțională a limbilor indigene în întreaga societate. Acesta sugerează zece teme interconectate care pot ajuta la conservarea, revitalizarea și promovarea limbilor indigene: (1) educație de calitate și învățare pe tot parcursul vieții; (2) utilizarea limbii și cunoștințelor indigene pentru eradicarea foametei; (3) stabilirea unor condiții favorabile pentru împuternicirea digitală și dreptul de exprimare; (4) cadre adecvate de limbă indigenă concepute pentru a oferi o mai bună asistență în domeniul sănătății; (5) acces la justiție și disponibilitatea serviciilor publice; (6) susținerea limbilor indigene ca vehicul al patrimoniului viu și culturii; (7) conservarea biodiversității; (8) creșterea economică prin îmbunătățirea locurilor de muncă decente; (9) egalitatea de gen și împuternicirea femeilor; și (10) parteneriate publice-private pe termen lung pentru conservarea limbilor indigene.
Ideea principală este integrarea și promovarea limbilor indigene în toate domeniile socio-culturale, economice, de mediu, legale și politice, precum și în agendele strategice. Prin aceasta, susținem creșterea fluenței lingvistice, vitalitatea și dezvoltarea unor noi utilizatori ai limbii.
În cele din urmă, trebuie să ne străduim să creăm medii sigure în care popoarele indigene să se poată exprima în limba lor aleasă, fără teama de a fi judecați, discriminați sau neînțeleși. Trebuie să îmbrățișăm limbile indigene ca parte integrantă a dezvoltării holistice și inclusive a societăților noastre.